Masticul de Chios

Masticul de Chios

Masticul de Chios (se pronunta « Hios ») este o varianta de mastic, un mic arbore care creste in partea de sud a insulei cu acelasi nume si are denumirea latina Pistachia lenticus var. Chia. Masticul Chios este rasina arborelui de mastic si este cunoscut si recoltat din antichitate, de cel putin 2500 de ani. Parintele medicinii Hipocrate folosea masticul pentru prevenirea problemelor digestive, in raceli si ca apa de gura. Lichiorul din rasina masticului Chios se evidentiaza nu numai prin aroma si gustul lui exceptional, dar si prin calitatile lui digestive si efectul de parfumare a respiratiei, fiind servit in special la sfarsitul meselor copioase.

Descriere – Cultivare

Masticul de Chios poate ajunge la inaltimea de 3 m. Trunchiul lui este de culoare cenusie inchisa si se aseamana cu trunchiul de brad. Masticul se poate intalni pe tot litoralul Marii Mediteraniene, dar numai acest soi din partea de sud a insulei Chios poate produce rasina respectiva. Clima si compozitia solului in aceasta regiune creeaza conditii ideale pentru cultivarea acestui soi. In insula sunt 24 de sate cultivatoare si producatoare de mastic. Recolta se face in modul traditional. Vara se curata si se niveleaza solul de jur imprejurul copacului si se asterne un strat calcaros bogat in carbonat de calciu, apoi se cresteaza scoarta in mai multe locuri. Rasina incepe sa formeze lacrimi care in aprox. 15 zile se intaresc si se pot strange. Dupa aceea se spala, se curata bucata cu bucata si se promoveaza in comert.

Utilizare

Masticul Chios este cunoscut si folosit de peste 2500 de ani pentru proprietatile lui medicinale si farmaceutice. Parintele medicinii Hipocrate folosea masticul pentru prevenirea problemelor digestive, in raceli si ca apa de gura. Beneficiile lui sunt mentionate in lucrarile grecilor antici, Herodot si Dioscoride, dar si in lumea contemporana, in multe studii stiintifice actuale. Datorita proprietatilor benefice ale componentilor lui, masticul are calitati antiseptice, antimicrobiene si antifungice si este folosit ca remediu natural pentru ameliorarea afectiunilor gastrice. Este stramosul gumei de mestecat, fiind folosit din antichitate pentru improspatarea respiratiei. Si in ziua de azi exista in comert multe gume de mestecat care au la baza masticul. Se foloseste si in cosmetica pentru parfumul lui placut.

Se gaseste in comert sub diferite forme. « Lacrimi » de mastic, adica bucatele ovale de rasina de culoare galbuie, pudra fina, ulei esential, apa aromata, guma de mestecat. In bucataria greceasca se foloseste ca aromant natural, mai ales la prajituri si in special la cozonacii de Paste care, cand se coc, aromatizeaza toata casa. Lichiorul din rasina masticului Chios se evidentiaza nu numai prin aroma si gustul lui de exceptie, dar si prin calitatile lui digestive si efectul de parfumare a respiratiei.